GEANINA BAȘTUREA, O TÂNĂTĂ POETĂ A ”ORAȘULUI CU SALCÂMI”

Acum 7 ani, in orasul  natal Braila, am cunoscut o tanara ambitioasa, dornica sa faca lucruri marete. Ne-am regasit prin intermediul retelelor de socializare, iar  tanara zvapaiata pe care o cunoscusem a devenit o asistenta medicala de cariera , are vise de viitor si ce m-a uimit cel mai mult, scrie poezii!  Si nu doar ca scrie, ci scrie foarte bine.

Chiar daca nu face parte din Diaspora, am hotarat totusi sa pastram traditia Gazetei de Spania si sa promovam orice tanar care are aplecare spre scris, spre frumos. In aceasta societate gri si incrancenata, poezia ne poate scoate din amortire si ne poate bucura, chiar daca si pentru doua clipe, sufletul. In cele ce urmeaza, va invit sa cititi un interviu cu Geanina Bașturea, amica mea poeta din «orasul cu salcami»

Gazeta de Spania: Geanina, te rog sa ne spui cateva cuvinte despre tine.

Geanina Bașturea: Sunt o femeie simpla, comuna, poate chiar banala. Imi place sa simt ca traiesc si traiesc pentru ca am sentiment. Imi place sa scriu, am descoperit al2lea scop al existentei mele prin a scris. Am absolvit facultatea de management-marketing in afaceri. In acest moment lucrez ca si asistenta medicala, pot spune ca sunt absorbita de meseria mea.

Gazeta de Spania: Povesteste cum ai descoperit dragostea pentru poezie. Cum ai ajuns sa scrii?

Geanina Bașturea:  De cand eram in liceu mi-am manifestat inclinatia spre literatura, la sfarsitul liceului dand admitere la facultatea de litere si provovand examenul.  Am renuntat deorece nu era profilul dorit de mine. Am inceput sa scriu poezii de cand am cunoscut o poeta contemporana, Luiza Adriana Grama, o pacienta pe care am avut-o in cadrul sectiei unde imi exercit meseria de asistenta medicala. m-am regasit in poeziile sale si mi-am zis ca pot descrie si eu ce simt in versuri.

Gazeta de Spania: Ai un subiect preferat, o muza?

Geanina Bașturea: Muza mea e reprezentata de viata cotidiana, oamenii care ma inconjoara si trairile pe care fiecare dintre cei care fac parte din viata mea mi le provoaca. Imi place foarte mult George Bacovia si Eminescu, dar primul ma caracterizeaza mai bine.

Gazeta de Spania: Care sunt obiectivele tale?

Geanina Bașturea: Principalul meu obiectiv este acela de a transmite publicului sentimente, trairi, sentimente in care cititorii sa se regaseasca

Gazeta de Spania: Ce model ai in poezia romaneasca sau straina?

Geanina Bașturea: Poeziile mele favorite sunt «Ce suflet trist» a lui Mihai Eminescu, si «Plumb» a lui George Bacovia.

Gazeta de Spania: Stim ca este greu sa spui, dar care este poezia ta de suflet? Si de ce?

Geanina Bașturea: Dintre ale mele, nu pot spune ca am o favorita, publicul poate spune acest lucru. Pot insa sa va spun ca prima mea poezie a fost «Tic-Tac»

Gazeta de Spania: Ce parere ai despre cultura romaneasca, despre gradul de implicare a tinerilor in cultura si cum incerci sa le deschizi apetitul pentru poezie?

Geanina Bașturea: Personal, consider ca tinerii din ziua de azi nu mai cunosc sensul propriu al cuvintelor «cultura», «literatura», nici macar limba roamana nu sunt capabili sa o vorbeasca si sa o scrie corect. Este o realitate trista, personal consider ca tinerii si copii alunca rapid care incultura si se indreapta si mai rapid catre domenii ce nu au nicio treaba cu literatura, istoria sau valorile. Iar culpa apartine societatii, noua ca indivizi, uitam ca trebuie sa ne mai hranim si sufletul si ne orietam doar catre valori materiale. ar trebui mai mult promovate in randul tinerilor si al copiilor activitatile literare si culturale.

Gazeta de Spania: Un cuvant de incheiere cititorilor nostri!

Geanina Bașturea: Sper ca literatura romaneasca sa revina la vremurile de glorie, cand revistele literare erau foarte citite iar tinerii se intreceau sa publice articole. Sper sa ne promovam mai mult artistii contemporani. Stiu ca asta nu ajuta cu nimic pe un scriitor, pentru ca salariul unui poet e sub media salariului minim pe economie, viata fiind imposibila doar din meseria de scriitor.Pentru noi sunt mai importante aprecierile publicului, apaluzele dupa un recital decat sumele incasate din publicatii. Un scriitor poate fi si un muncitor de rand, dar nu orice muncitor de rand poate fi scriitor.

Pentru a putea citi din poezii, accesati aici