DIZOLVAREA PRU, PE MASA PARCHETULUI GENERAL

«Patrula lui Vlad Ţepeş», grupare înfiinţată de Partidul România Unită şi condusă de celebrul luptător K1 Daniel Ghiţă, a stârnit destul de multă vâlvă în spaţiul public. Pe lângă fani, au apărut şi cei care au catalogat iniţiativa drept o adevărată ameninţare la adresa statului de drept.

«Statul de drept este ameninţat de forţe paramilitare», a fost avertismentul sumbru transmis preşedintelui Klaus Iohannis şi premierului Dacian Cioloş de trei organizaţii non-guvernamentale:

• ActiveWatch
• Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului în România
• Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii în România.

 

În cadrul unei scrisori deschise publicate vineri, cele trei ONG-uri cer preşedintelui şi primului ministru să ia atitudine în mod public «faţă de acest atac direct la adresa statului de drept».

Mai mult, organizaţiile au sesizat Parchetul General pentru a iniţia demersurile juridice în vederea dizolvării partidului condus de Bogdan Diaconu, dar şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, pentru «apărarea statului de drept în faţa acestui atac extremist şi antidemocratic.»

SCRISOARE DESCHISĂ

 Către: Președinția României, Guvernul României

 În atenția:Domnului Klaus Iohannis, Președintele României, Domnului Dacian Julien Cioloș, Prim-Ministru

Stimați domni,

Astăzi, 27 ianuarie 2016, Ziua Internațională a Holocaustului, cu profunda îngrijorare vă supunem atenției o situație al cărei efect negativ asupra democrației și statului de drept din România riscă să arunce țara în negura unui trecut deloc îndepărtat, când un regim politic totalitar a găsit a face diferența dintre majoritate și minoritatea etnică prin acțiuni aducătoare de moarte. Vă solicităm respectuos să luați atitudine în mod public față de acest atac direct la adresa statului de drept și să ne comunicați demersurile legale pe care le-ați întreprins.

De trei zile, în România secolului XXI, a fost înființată o formațiune paramilitară. Scopul declarat al organizației este, conform creatorului și comandantului  acesteia, atunci când autoritățile se vor uita în altă parte, “vom avea noi grijă de aceşti români asupriţi pe care nu-i apără nimeni”. Autorul declarației este nimeni altul decât Daniel Ghiță, fost ofițer în cadrul Serviciului de Protecție și Pază (SPP) și actual membru al unui partid cu evidente tendințe de extremă dreapta.

Pentru a clarifica situațiile în care ,, Patrula Vlad Țepeș” va acționa, fostul campion de arte marțiale a adăugat următoarele : “Dacă statul român nu ne apără, ne vom apăra singuri, trebuie să dăm un semnal că România nu este sat fără câini, în care oricine urlă mai tare sau se ia de cei slabi şi neajutoraţi are câştig de cauză. […]vom colabora cu autorităţile şi le vom informa asupra acestor situaţii, dar dacă autorităţile se vor uita în altă parte, vom avea noi grijă de aceşti români asupriţi pe care nu-i apără nimeni“.

Înființarea organizației paramilitare “Patrula lui Vlad Tepes” de către Partidul România Unită, condus de deputatul Bogdan Diaconu, vine ca o confirmare a intențiilor conducerii partidului de a dezvolta propria construcție politică după modelul partidului de extremă dreapta Jobbik, din Ungaria. La nivelul Uniunii Europene, și nu numai, este foarte bine cunoscută acțiunea Gărzii Maghiare, organizația paramilitară condusă de un fost ministru al apărării din Ungaria, și efectele devastatoare asupra comunităților de romi din țara vecină. Scopul Patrulei lui Vlad Țepeș este similar cu cel al Gărzii Maghiare, formațiunea paramilitară maghiară având drept obiectiv, conform propriului statut: să apere Ungaria, lipsită de apărare fizică, spirituală și intelectuală.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Vona c. Ungariei, a arătat că statul nu trebuie să aștepte până când o mișcare politică recurge la violență pentru a interveni, statul având dreptul de a lua măsuri preventive pentru a proteja democrația, atunci când s-a stabilit că o asemenea mișcare a început să facă pași concreți în viața publică pentru a implementa principii incompatibile cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, Curtea a apreciat că“demonstrația din partea actorilor politici a abilității și a dorinței acestora de a organiza o forță paramilitară depăsește utilizarea mijloacelor legale și pasnice de a își articula propriile opinii politice”(par. 66). Curtea Europeană arată că “dacă autoritățile ar fi achiesat la continuarea activităților acestei miscări prin menținerea existenței lor juridice în forma privilegiată a unei entități recunoscute de legea asocierii, opinia publică ar fi putut percepe acest lucru ca o legitimare din partea statului a acestei amenințări”.

Considerăm că declarațiile privind acțiunile cu caracter de mobilizare civică în cazul situațiilor de urgență, cum ar fi căderile masive de zăpadă sau inundațiile, au rolul de induce în eroare instituțiile și opinia publică cu privire la scopul real al acțiunii comune a partidului extremist și a organizației paramilitare. Pentru conturarea unei imagini cât mai clare asupra intențiilor noului partid extremist și a brațului său armat, trebuie observat manifestul publicat de Bogdan Diaconu în data de 14 noiembrie 2015, sub titlul “Ne-am săturat de Europa”. În respectiva luare de poziție, Bogdan Diaconu precizează că “Ne-am săturat să ne învețe Europa care sunt drepturile infractorilor, minorităților, homosexualilor, pedofililor, musulmanilor, în timp ce noi, românii, nu mai avem decât dreptul să murim în tăcere”

Constituția României și legea partidelor politice din România arată căt se poate de clar că nimeni nu este mai presus de lege, toți cetățenii fiind egali în fața acesteia. Nu în ultimul rând, considerăm că reformele democratice prin care România și-a câstigat un statut binemeritat în organizații precum Uniunea Europeană și NATO constituie un fundament solid pe care se poate construi în continuare. Revoluția română a costat țara noastră 1166 de vieți omenești[4], iar aceste sacrificii au fost realizate pentru instalarea democrației și a statului de drept și nicidecum pentru o Românie în care forțele paramilitare extremiste împart dreptatea după bunul plac. Soluția pentru deficiențele instituționale este reforma administrativă și întărirea capacității acestor instituții, în niciun caz înființarea de structuri paralele de tip paramilitar. Prin intențiile declarate, Patrula înființată de Partidul România Unită constituie un atac direct la adresa ordinii de drept și o amenințare la adresa siguranței naționale, prin aceea că urmarește să se substituie forțelor de ordine abilitate legal, constituind un sistem paralel, o structură de tipul milițiilor paramilitare.

Facem precizarea că am sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a iniția demersurile juridice pentru dizolvarea Partidului România Unită, precum și Consiliul Suprem de Apărare a Țării, pentru a pune această problemă pe agenda CSAT și a identifica soluțiile necesare pentru apărarea statului de drept în fața acestui atac extremist și antidemocratic.

În speranța unei reacții în sprijinul apărării democrației și a statului de drept, vă rog să primiți, Stimați domni, expresia salutărilor noastre distinse.

Cu aleasă considerație,

Mandache Costică Marian, Director executiv  Romani CRISS,

Maximilian  Katz, Preşedinte, MCA Romania,

Mircea Valentin Toma, Președinte ActiveWatch

În replică, şeful PRU Bogdan Diaconu a criticat iniţiativa celor trei ONG-uri «legate ombilical de George Soros şi de politicile acestuia pentru România».

Reacţia lui Bogdan Diaconu

«Cele trei ONG-uri deranjate de Patrula civică Vlad Ţepeş sunt legate ombilical de George Soros şi de politicile acestuia pentru România. Noi nu am ascuns faptul că suntem împotriva manipulării politicilor publice ale României prin intermediul acelei societăţi civile care este înregimentată pe statele de plată ale lui Soros. Cred că România are dreptul la o societate civilă românească, una care să lupte pentru interesele ţării, iar ONG-urile cu pricina nu se încadrează în această categorie.

Ceea ce au observat cititorii mei de pe Facebook când au văzut aceste demersuri de desfiinţare a PRU a fost următorul lucru: cum de aceşti mari apărători ai statului de drept în România nu au depus acest gen de sesizări când organizaţiile extremiste maghiare îşi făceau tabere paramilitare dovedite în Transilvania sau când UDMR acţiona pe faţă împotriva Constituţiei României şi se asocia cu organizaţii precum Jobbik sau HVIM?

Cât despre ameninţările cu moartea primite de Patrula Vlad Ţepeş din partea extremiştilor maghiari, văd că nu se indignează nimeni, deşi noi nu am provocat pe nimeni, iar ca partid nu cerem decât respectarea Constituţiei şi a legilor ţării!», a fost reacţia şefului PRU, Bogdan Diaconu, care subliniază că demersul de desfiinţare a Patrulei Vlad Ţepeş vine chiar înainte de a prezenta programul detaliat şi regulamentul de funcţionare al grupării.