«Mafia milei» din taberele de cersetori romani din Spania. In Spania traiesc, oficial, circa 900 000 de cetateni romani. Printre marea majoritate a romanilor ce traiesc cinstit, onest si sunt bine integrati in societatea spaniola, avem si «cealalta parte».
Astazi vom analiza siuatia taberelor ilegale din orasele Spaniei, pline de persoane fara niciun viitor. Ziarul El Español a facut un interviu cu unul dintre «locatarii» acestor tabere, etnic turc din Romania, Mustafá Amet.
«E frig», isi incepe Mustafa discutia cu reporterul. Este zece dimineata si acesta inca sta intins in cortul sau in care isi petrece noptile, cort care inseamna o saltea si un spatiu minim.
Mustafa Amet are 53 de ani si traieste de peste trei ani intr-o tabara ilegala din centrul Madridului, langa cele patru turnuri din Plaza Castilla, inima financiara a capitalei Spaniei. Familia sa este in Romania, sotia si copiii. Doarme in cort, se spala in fantanile arteziene si traieste din cersit. Vorbeste greu spaniola iar castigul zilnic il da pe mancare , pentru bateriile necesare aparatului radio si bineinteles pe alcool.
«In Romania nu castig nimic, nu imi da nimeni nimic. Aici e la fel»
Potrivit datelor statistice, in Spania locuiesc circa 900 000 de romani, insa printre statisticile oficiale se strecoara si mii de astfel de destine precum a lui Mustafa, care nu are alte acte in afara de cartea de identitate romaneasca.
– «In Romania nu castig nimic, nu imi da nimeni nimic. Aici e la fel» spune Mustafa aratand cateva monede in palma.
Traiul in astfel de tabere este foarte dur, adesea iscandu-se scandaluri si batai. Seara, dupa lasarea intunericului, toti cei ce locuiesc acolo se aduna in jurul focului si incep sa imparta ce au produs in timpul zilei. Este de ajuns o mica discutie in contradictoriu ca totul sa degenereze in batai fizice sau scandaluri.
Mafia milei din tabere.
Chiar daca viata in astfel de asezaminte este dura, multi nu cunosc alta modalitate de a trai. Multi au renuntat la un viitor mai bun ci au inceput sa puna mai mult accent pe ce mananca a doua zi.
«Da, avem sefi in grup. Functioneaza exact ca mafia, pastrand proportia, cu taxa de protectie si plata pentru siguranta. Acest tip de «justitie » se reduce la batai sau expulzarea din grup», a declarat unul dintre cei din tabara, care a preferat sa nu isi dea numele. Tabara in care locuieste Mustafa se afla la cativa metri de o sectie de Politie din cartierul Tetuan si un Colegiu Public, Felipe II.
«Intelegem ca sunt saraci, dar asta nu inseamna ca pot face mizeria asta»
Atunci cand lucratorii de la serviciul social SAMUR descopera o astfel de asezare, declanseaza automat un protocol prin care ii monitorizeaza pe «locatari», pentru ca acestia sa nu devina focare de infectie pentru cei din imprejurimi sau pentru ei insisi.
«Aici miroase a urina, a mizerie, in fiecare noapte se isca cate un mic incendiu din cauza focurilor pe care le fac. Intelegem ca sunt saraci, dar asta nu inseamna ca pot face mizeria asta, ar trebui sa fie mai atenti», declara vecinii spanioli din zona.
Din nefericire acest gen de asezaminte sunt foarte raspandite pe intreg teritoriul Spaniei, daca acum s-au gasit cativa mai curajosi sa descrie conditiile , de cele mai multe ori aceste grupari sunt inchise, actioneaza ca niste mici clanuri. Si da, fara nicio urma de rasism, ele sunt populate in mare majoritate de etnici romi.
De cand poarta refugiatii romani (fie ei si romi) nume musulmane?
Si de ce se vorbeste de Cersetori Romani. dar se da un nume musulman?
De ce se induce ideea ca Romania este o tara «cucerita de musulmani»?
Jertfele de la 1877 nu au insemnat oare nimic ptr ziaristii nostri?»
Laotze