Legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente introduce noi reguli pentru votul alegătorilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate, reguli ce se vor aplica pentru prima dată la alegerile parlamentare din 2016.
A. Înscrierea în Registrul electoral
Dacă ești cetățean român cu domiciliul în țară și cu reședința în străinătate sau dacă ești cetățean român cu domiciliul în străinătate, te poți înscrie în Registrul electoral cu adresa din străinătate.
1. Când și cum te înscrii?
Începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare la termen și până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale, alegătorii cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate se pot înscrie în Registrul electoral cu adresa din străinătate pentru scrutinul respectiv în baza unei cereri scrise, datate și semnate, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal, însoţită de o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte reşedinţa, eliberat de autorităţile străine, sau a paşaportului, cu menţionarea statului de domiciliu, transmise prin poştă sau depuse la misiunea diplomatică sau oficiul consular. Documentele vor fi transmise Autorităţii Electorale Permanente (AEP) de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare, după caz, în termen de 24 de ore de la primire.
2. Ce date se înscriu în Registrul electoral pentru alegătorul român care are domiciliul în România și reședința în străinătate?
Prin reşedinţă în străinătate se înţelege adresa din străinătate la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu, şi unde posedă un drept legal de şedere mai mare de 90 de zile. Documentele care atestă reşedinţa în străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin.
- numele şi prenumele, precum şi numele avut înaintea căsătoriei sau a modificării administrative a numelui;
- data naşterii;
- locul naşterii;
- codul numeric personal;
- adresa de domiciliu;
- adresa de reşedinţă;
- seria şi numărul actului de identitate;
- data emiterii actului de identitate;
- data expirării actului de identitate;
- numărul secţiei de votare.
3. Ce date se înscriu în Registrul electoral pentru alegătorul român cu domiciliul în străinătate?
- numele şi prenumele, precum şi numele avut înaintea căsătoriei sau a modificării administrative a numelui;
- data naşterii;
- locul naşterii;
- codul numeric personal;
- adresa de domiciliu;
- numărul pașaportului;
- data eliberării paşaportului;
- data expirării paşaportului.
4. Ce date se înscriu în Registrul electoral pentru alegătorul român care și-a stabilit domiciliul ȋn străinătate și care locuiește temporar ȋn România?
- numele şi prenumele, precum şi numele avut înaintea căsătoriei sau a modificării administrative a numelui;
- data naşterii;
- locul naşterii;
- codul numeric personal;
- adresa de domiciliu;
- numărul pașaportului;
- data eliberării paşaportului;
- data expirării paşaportului.
- adresa de reședinţă din România;
- seria și numărul cărţii de identitate provizorii;
- data emiterii cărţii de identitate provizorii;
- data expirării cărţii de identitate provizorii.
5. Ce date se înscriu în Registrul electoral pentru alegătorul român cu domiciliul străinătate care și-a stabilit reședința în altă țară decât cea de domiciliu?
- numele şi prenumele, precum şi numele avut înaintea căsătoriei sau a modificării administrative a numelui;
- data naşterii;
- locul naşterii;
- codul numeric personal;
- adresa de domiciliu;
- adresa de reşedinţă,
- seria şi numărul actului de identitate;
- data emiterii actului de identitate;
- data expirării actului de identitate;
6. Cine efectuează înscrierea ta în Registrul electoral?
În Registrul electoral operează personalul împuternicit de către AEP, pe baza datelor furnizate de alegători în documentele depuse la misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
7. Cum poți contesta eventualele erori de înscriere în Registrul electoral?
Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în Registrul electoral. Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din Registrul electoral se depun la birourile judeţene sau la filialele AEP, aceasta fiind obligată să se pronunţe, prin decizie, în cel mult 3 zile de la data înregistrării.
Contestaţiile împotriva deciziilor privind alegătorii cu domiciliul în străinătate se soluţionează, în cel mult 3 zile de la data înregistrării, de către Judecătoria Sectorului 1 a Municipiului București, prin hotărâre definitivă.
B. Secții de votare
1. Unde votezi dacă ești înscris în Registrul electoral?
Vei vota numai la secția de votare la care ești arondat, cu excepția cazului în care ți-ai schimbat domiciliul sau reședinţa în străinătate după împlinirea termenului legal de înscriere. În această situație, poți vota numai la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare și institutele culturale din străinătate ale României.
Fiecare alegător înscris în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate este arondat unei singure secţii de votare.
2. Cine și cum stabilește la ce secție de votare ești arondat?
Arondarea alegătorilor la secţiile de votare organizate în străinătate se face pe baza datelor şi informaţiilor furnizate de către aceștia, de către persoanele împuternicite prin ordin al președintelui Autorităţii Electorale Permanente.
3. Pot fi organizate și alte secții de votare, în afară de cele de pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare, secţiile consulare, și institutele culturale din străinătate?
- Pot fi organizate, cu acordul autorităţilor din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte locaţii decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
- Pot fi organizate una sau mai multe secţii de votare, pentru localităţile sau grupurile de localităţi în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, conform Registrului electoral, cel puţin 100 de alegători, fără ca numărul alegătorilor care vor fi arondaţi unei secţii să poată depăşi cifra de 2.000.
4. Cine stabilește numărul secțiilor de votare din străinătate, localitățile și sediile unde sunt organizate acestea?
- În termen de cel mult 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţă publică a datei alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă comunică Ministerului Afacerilor Externe (MAE) localităţile din străinătate în care trebuie să fie înfiinţate secţii de votare, precum şi numărul acestora.
- În termen de 30 de zile de la data comunicării către MAE, Autoritatea Electorală Permanentă stabileşte, prin hotărâre, sediile secţiilor de votare, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.
C. Listele electorale
1. Cine figurează în listele electorale permanente utilizate în secţiile de votare din străinătate?
În aceste liste figurează cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, înscriși în Registrul electoral.
De reținut:
În cadrul secţiilor de votare din străinătate organizate în afara misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare, secţiilor consulare și institutelor culturale din străinătate ale României, îşi pot exercita dreptul de vot numai alegătorii înscrişi în listele electorale permanente şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, precum şi operatorii de calculator.
2. Cine figurează în listele electorale suplimentare utilizate în secţiile de votare din străinătate?
- persoanele care se prezintă la vot la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare și institutele culturale din străinătate ale României şi fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi care nu figurează în listele electorale permanente ale secţiilor de votare din străinătate;
- personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, secţiilor consulare și institutelor culturale din străinătate;
- membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator din străinătate, dacă au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;
- candidaţii, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală externă;
- cetățenii români care și-au schimbat domiciliul sau reședinţa în străinătate după împlinirea termenului legal de înscriere.
De reținut:
În cadrul secţiilor de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare sau institutele culturale din străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare, cu excepţia situaţiilor în care la aceste secţii de votare sunt arondaţi alegători.
D. Cu ce acte de identitate poți vota?
1. Dacă ești cetățean român cu domiciliul în România, dar ai fost înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă în străinătate, îți poți exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia din următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării, însoţite de un document oficial emis de statul străin și care se află pe lista stabilită de ministrul afacerilor externe, prin ordin, privind stabilirea reşedinţei:
- cartea de identitate;
- cartea electronică de identitate;
- cartea de identitate provizorie;
- buletinul de identitate;
- paşaportul diplomatic;
- paşaportul diplomatic electronic;
- paşaportul de serviciu;
- paşaportul de serviciu electronic;
- paşaportul simplu;
- paşaportul simplu electronic;
- paşaportul simplu temporar.
2. Dacă ești cetățean român cu domiciliul în străinătate, îți pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia din următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:
- pașaportul simplu, cu menționarea țării de domiciliu;
- paşaportul simplu temporar, cu menționarea țării de domiciliu;
- paşaportul simplu electronic, cu menționarea țării de domiciliu.
Pentru o mai buna intelegere a acestor proceduri, Autoritatea Nationala Permanenta, pune la dispozitia cetatenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate, un videoclip prin care sunt explicate pas cu pas (sic!)
