Carsten Rasmussen, șeful Unității pentru România în cadrul DG Regio al CE, a participat luni la Cluj-Napoca la “Zilele Regio”, eveniment organizat de Agenția Națională de Dezvoltare Nord-Vest.
Cu această ocazie, Rasmussen și-a exprimat sprijinul, declarându-se optimist privind o accelerare a absorbției fondurilor europene și o mai bună gestionare a acestora de către Guvern prin întărirea cooperării cu autoritățile locale și regionale, dar a arătat că, din punct de vedere al cifrelor, România are, pentru moment, “un lung șir de zero-uri”.
Pe parcursul a trei zile, o largă delegație a Parlamentului European va vizita, alături de membri ai Comisiei Europene și autorități locale, proiecte realizate în Transilvania din fonduri europene.
”Ei vin să ne judece și să învețe de la noi. Vorbesc la plural pentru că, dacă România are succes, Comisia are succes. Dacă dvs. eșuați, și noi eșuăm. (…) Credem că lucrurile stau bine, dar cifrele pe care le avem, de fapt, sunt un lung șir de 0. (…) Aceste date, de fapt, arată cum se descurcă managementul.
S-au făcut câteva plăți, dar trebuie să avem grijă. Ceea ce contează acum este să vedem câte proiecte puteți să semnați, cam 8 la sută la nivel național. 8 la sută este mult prea puțin. Trebuie să vă aflați altundeva. Avem o țintă de 958 de milioane de euro de cheltuit, iar acum proiectele variază cam la 500 de milioane de euro.
Provocarea este să semnați mai multe proiecte. Există speranță să se întâmple așa, dar va fi destul de dificil să atingem acele ținte pe care le dorim”, a declarat Carsten Rasmussen.
”Nu am mai văzut o țară cu atâtea talente, cu atâția tehnicieni buni și în final să aibă așa rezultat prost. În această toamnă vom reuși, vom face mai multe proiecte, vom avea mai multe proiecte semnate, vom trece în faza de implementare și vom fi mai optimiști în viitor. Trebuie să mai lucrăm la sistemul de implementare.
Avem multe reguli care nu se potrivesc. Asta numim noi ‘gold plating’, adică o împopoțonare. Se cere simplificarea sistemului. Regulile puse de Parlament, de Consiliu, de Comisie câteodată nu sunt ușor de urmat, dar nu se compară cu ceea ce face Guvernul din România. Nu doar unul, ci guvernele succesive. Fiecare a adăugat câte ceva. Unele lucruri ar trebui abrogate pentru că nu sunt necesare.
Asta înseamnă, de fapt, cooperare între guverne și autorități locale și regionale. Sper ca, în final, să lăsăm oamenii să lucreze, să avem încredere unii în alții’, a mai spus Carsten Rassmusen.
După ce a explicat celor prezenți că regulile de gestionare a fondurilor europene, uneori prea stufoase, sunt impuse pentru ca România să nu repete greșeli pe care statele vestice le-au făcut deja în trecut, șeful Unității pentru România în cadrul DG Regio al CE a transmis și un mesaj optimist, spunând că este necesar ca oamenii să aibă încredere unii în alții pentru ca proiectele să se poată derula.
”Trebuie să ne asumăm și noi vina noastră, am făcut foarte multe reguli în sistem, am supralegiferat toate lucrurile. De ce? Pentru că toată lumea ne spune că nu ne putem permite să facem greșeli la nivelul CE. Din păcate, acest lucru duce la frică, oamenilor le este frică să profite de aceste oportunități care sunt acolo. Preferă să facă lucruri simple, decât să se complice cu astfel de lucruri complexe.
Este un sistem care așa s-a transformat, nimeni nu a dorit să fie așa. Dar suntem aici și vedem ce pot să facă comunitățile. Nu trebuie să continuăm să credem că dacă îi dăm cuiva bani o să încerce să îi fure și să fugă cu ei. Da, se va întâmpla câteodată, da, trebuie să ne asumăm niște riscuri”, a mai adăugat Rassmusen.