Sub titlul ””, publicația germană Der Spiegel taxează dur declarațiile președintelui Iohannis la adresa PSD, folosind ca și argument comunitatea maghiară din România.
Der Spiegel, unul dintre cele mai mari ziare din lume, începe prin a aminti că premiul Charlemagne este acordat pentru a onora activitatea în direcția unificării Europei. ”Însă actualul câștigător al premiului incită împotriva minorității maghiare din România. Acest lucru amintește de vremuri întunecate”, scrie Der Spiegel.
Textul integral al articolului din cotidianul Der Spiegel:
”Președintele României, Klaus Iohannis a fost văzut în trecut ca un politician care a rezistat tentațiilor naționaliste. În Europa de Est, aceste tentații au fost regula printre șefii de stat și de guvern. Din acest motiv, Iohannis a primit în acest an premiul Charlemagne la Aaachen, o distincție acordată personalităților de prim rang pentru servicii speciale în ce privește înțelegerea Europei.
În România, Iohannis aparține minorității sașilor transilvăneni, care au fost acuzați colectiv în timpul celui de-al doilea război mondial de fascism și, ca toate celelalte minorități din țară, au trecut prin experiențe dureroase de naționalism grotesc în timpul dictaturii lui Ceaușescu.
Dar acum, Iohannis însuși joacă un joc politic cu unul dintre cele mai urâte clișee utilizate de naționaliștii români – mitul că Ungaria se luptă pentru a rupe Transilvania și că se folosește de minoritatea maghiară din România pe post de coloană a cincea.
Săptămâna trecută, Iohannis a luat disputa pentru o lege a autonomiei pentru minoritatea maghiară ca bază pentru o declarație dramatică care a declanșat un scandal politic în țară. În timp ce încerca să lupte împotriva pandemiei coronei în calitate de președinte cu guvernul, Iohannis a spus că reprezentanții minorității maghiare au făcut complot cu social-democrații de opoziție. «Se luptă în birourile secrete ale Parlamentului pentru a da Transilvania maghiarilor», a spus Johannis.
- La prima vedere, apariția sa a fost despre un statut controversat de autonomie pentru minoritatea maghiară din regiunea Secuiesc din estul Transilvaniei.
- Legea corespunzătoare a fost adoptată recent în mod eronat de camera inferioară a parlamentului român, deoarece este considerată ca fiind adoptată automat după o anumită perioadă, fără dezbatere plenară.
- Cu toate acestea, a fost clar din start că camera superioară va respinge legea – ceea ce s-a întâmplat și săptămâna trecută, în ziua mult discutatului discurs al lui Johannis.
Cu toate acestea, el a vorbit personal cu șeful social-democraților, Marcel Ciolacu: «Ce le-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orbán, pentru asta?» În discursul său, șeful statului a rostit chiar și câteva cuvinte maghiare într-o manieră malițioasă, parodică – care este și o piesă de fond din naționalul naționalismului românesc.
Teoriile conspirației despre secesiunea Transilvaniei au adus România în pragul războiului civil în martie 1990. Până în prezent, naționalistilor români le place să se revolte colectiv împotriva celor aproape un milion și jumătate de maghiari din țară.
Dar ultima apariție a lui Johannis este fără precedent în România post-comunistă. De asemenea, nu are precedent că un șef de stat al unei țări din UE acuză un vecin al UE că a urmat planuri separatiste în mijlocul crizei coronei .
În consecință, o mare parte din publicul român a fost șocat. Numeroși politicieni și publiciști de seamă au condamnat declarațiile lui Johannis ca o cădere în timpul agitatului naționalist înainte de împlinirea mileniului. I-au cerut președintelui o scuză. Agenția română de discriminare CNCD se ocupă și de declarațiile sale.”, scrie Der Spiegel, care amintește declarațiile făcute de Klaus Iohannis
Más historias
TIT-LIVIU BRAILOIU: «CASTIGURILE» UNUI AN PIERDUT- PAMFLET
ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂȚII(OMS) DEMONTEAZĂ MITURILE DESPRE COVID-19
EDITORIAL: MASONERIA SALVEAZĂ ROMÂNIA. UN CONCEPT, NU O POVESTE