Situația din Spania și din Catalunya este una extrem de tensionată, după referendumul din 1 octombrie, prin care se dorește crearea unui stat independent.
Despre implicarea comunității românești în această criză profundă din cadrul societății spaniole, zic că avem de a face cu o fractură profundă și o problemă internă mult prea serioasă și sensibilă pentru a începe o sarabandă de păreri pro sau contra. Mi se pare deplasat să iși facă oricine capital de imagine într-o situație cu astfel de implicații profunde și să riște să pericliteze imaginea comunității românești din Catalunya sau Spania.
Există atât de multă tensiune în societatea spaniolă iar demonii naționalismului sunt eliberați de către ambele părți, încât, de orice parte te-ai situa, este rău. Ești pro-independență, te ia la ochi restul Spaniei, dacă ești împotriva, românii din Catalunya vor avea de suferit de pe urma naționaliștilor catalani. Si mă refer la întreaga comunitate românească, căci avem prostul obicei să ne prezentăm ca și reprezentanți ai întregii comunităti atunci când emitem păreri.
Personal, nu sunt de acord cu populismul, nu sunt de acord cu radicalismul, iar zilele acestea ne-au fost servite din plin. Noi românii suntem cetățeni europeni ce am venit în Spania, o Spanie ce ne-a primit foarte bine. Responsabilitate mai presus de oportunism, asta cred ca trebuie sa fie motto-ul nostru în aceste vremuri. Mai mult decât oricând, trebuie să facem apel la dialog, la rațiune, la calm. Trebuie să eliminăm patima sau interesul personal. Trăim istoria, trebuie să învățăm să o și facem.
Editorial: Șerbu Cătălin
Más historias
TIT-LIVIU BRAILOIU: «CASTIGURILE» UNUI AN PIERDUT- PAMFLET
DER SPIEGEL, GERMANIA: KLAUS IOHANNIS, UN AGITATOR CARE INCITĂ MINORITATEA MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA
ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂȚII(OMS) DEMONTEAZĂ MITURILE DESPRE COVID-19