DESPRE SITUAȚIA ROMÂNILOR DIN CATALUNIA ÎN CONTEXTUL ACTUALEI CRIZE POLITICE, POVESTITĂ CHIAR DE ACEȘTIA

Situația românilor din Catalunia este urmărită cu maximă atenție, atât de opinia publică spaniolă și asta din cauza originii românești a soției separatistului Carles Puigdemont, cât și de opinia publică din România, o situație absolut normală ținând seama de amploarea comunității (peste 150.000 de cetățeni români) cât și de interesul pe care Barcelona și zona Cataluniei o stârnește.

De-a lungul acestor luni, de la escaladarea crizei au fost emise în spațiul public tot felul de puncte de vedere, mai mult sau mai puțin avizate în legătură cu situația politică și economică din Catalunia și cum poate fi influențată comunitatea româneasca. Este absolut normal ca și românii, să fie împărțiți între cele două curente, pro sau contra independență. Avem de a face cu o comunitate românească extrem de bine integrată, care nu face abstracție de la problemele generale.

Despre implicarea comunității românești în această criză profundă din cadrul societății spaniole, avem de a face cu o fractură și o problemă internă mult prea serioasă și sensibilă pentru a începe o sarabandă de păreri pro sau contra.

Este cel puțin deplasat să iși facă oricine capital de imagine într-o situație cu astfel de implicații profunde și să riște să pericliteze imaginea comunității românești din Catalunya sau Spania. Există atât de multă tensiune în societatea spaniolă iar demonii naționalismului sunt eliberați de către ambele părți, încât, de orice parte te-ai situa, este rău.

Ești pro-independență, te ia la ochi restul Spaniei, dacă ești împotrivă, românii din Catalunia vor avea de suferit de pe urma naționaliștilor catalani. Și mă refer la întreaga comunitate românească, căci avem prostul obicei să ne prezentăm ca și reprezentanți ai întregii comunităti atunci când emitem păreri.

Personal, nu sunt de acord cu populismul, nu sunt de acord cu radicalismul, iar zilele acestea ne-au fost servite din plin mostre de inconștiență din partea unor așa ziși lideri. Responsabilitate mai presus de oportunism, asta cred ca trebuie sa fie motto-ul nostru în aceste vremuri. Mai mult decât oricând, trebuie să facem apel la dialog, la rațiune, la calm. Trebuie să eliminăm patima sau interesul personal. Trăim istoria, trebuie să învățăm să o și facem.

Gazeta de Spania a contactat câțiva români, rezidenți în Catalunia, persoane care sunt reprezentative pentru comunitățile locale (președinți de asociații românești din Catalunia, oameni de afaceri, oameni de cultură), să ne spună cum se vede situația chiar din miezul evenimentelor.

1.Roberto Valsan, om de afaceri și președintele Asociatiei Culturale Române din Sabadell, Sabadell.

„Situatia din Catalunia a fost declanșată de lipsa de dialog dintre cele două părți, situația părând ca două trenuri ce vin în viteză unul spre celălalt pe aceeași linie. Dacă se merge înainte cu independența, comunitatea românească va avea de suferit aceleași riscuri ca întreaga societate, nu putem vorbi de niciun fel de discriminare.

Este clar ca societatea catalană va suferi, cel puțin inițial, un șoc economic similar cu cel din perioada crizei economice, dar repet, nu vorbim de ceva ce vor suferi românii ci la nivel general. Mai mult ca sigur că o parte a comunității românești va migra în alte zone ale Spaniei sau chiar în alte zone ale Comunității Europene. Să sperăm că dialogul va avea întâietate și că trenurile vor reuși să frâneze la vreme pentru a evita un pericol cu urmări grave pentru întreaga Europă.”

2. Ștefan Dubală, președinte Asociația Culturală Română din Igualada, Igualada.

„Din punctul meu de vedere, Rajoy și guvernul de la Madrid  trebuiau să ia măsuri de prima dată pentru a evita situația actuală. Noi ca și români, suntem integrați în comunitate și avem unii păreri pro independență, altii nu suntem de acord cu ea, dar toti suntem îngrijorați de cum se va termina toata situația aceasta, ținând cont că nu numai sediile firmelor pleacă din Catalunya, cât și mâna de lucru.”

3. Ani Dumitru, redactor RoBarna, Barcelona

«Nu ne-au întrebat dacă vrem sau nu independența Catalunyei. Ne dăm fiecare cu părerea pe facebook, la terasa cu prietenii sau la locul de muncă. Sper doar că părerile noastre să nu strice relația pe care fiecare dintre noi a construit-o cu cei din cercul personal. Unii sunt pro independență, altii nu, iar românii ca de obicei, la mijloc. Am putea deveni ușor calul de bataie și al unora și al altora».

4. Stela Vidrascu, președinte Asociația pentru Difuzarea Culturii Românești, Parets.

«Împreuna cu familia avem 26 de ani de când locuim în Catalunya. Este prima oară când trăim un moment de incerititudine privind ziua de mâine și cred că asta o resimt cu toții, românii care trăiesc în Catalunya. Sperăm ca bunul Dumnezeu să ne ocrotească și să ne ajute să trecem cu bine aceste momente tensionate pe care le traim!»

5. Elena Buldum Președintele Asociației ”Casa Rumana” din Catalonia, Girona.

«Am pledat întodeauna pentru un stat democratic, în care libertatea individului să fie clar exprimată, dar totuși în condițiile legii. Consider că după aceste evenimente de tensiuni interne între statul spaniol și regiunea catalană, comunitatea românească va avea mult de suferit de acum încolo din cauza acestei crize politice.

Criza economică mondială care ne-a adus multă nesiguranță și ne-a lăsat fără locuri de muncă, iar acum cu declararea independenței catalane cu siguranță se va proceda și la ieșirea și din zona euro,sau a Comunității Europene, fapt care va atrage consecințe și mai grave pe plan economic. Sper ca această criză politică între Spania și Catalonia să ajungă la un dialog sau consens pentru a restabili liniștea și siguranța tuturor».

6. Emil Bagneanu,Presedintele Asociatie Culturale Romane Dacia din Arbucies, Girona.

«Orgoliile unor persoane, implícit al partidelor pe care le conduc, nu au făcut decât să destabilizeze situația economică,socială și politică a Cataluniei. Nu sunt de acord cu niciun fel de independență,cu atât mai mult cât sunt la conducere partide și persoane care au viziuni radicale. Sper ca lucrulile să se rezolve cât mai repede și cei vinovați să plătească, așa fel încât populația, implicit românii din Catalunia și din intreaga Spanie să nu aibă de suferit în urma acestei crize polítice.Doresc multă sănătate și un viitor frumos tuturor».

7. Laura Cătălina Dragomir, scriitor, Ulldecona.

«Ca să cauterizezi din conștiința publică scandalurile de coruptie ale P.P.(Partidul Popular, partidul aflat la guvernare în Spania, n.r) ai nevoie de o temă consistentă și Catalunya a fost tema politică venită numai bine. Dramatismul referendumului din 1 O (1 octombrie, data referendumului pentru declararea independenței, n.r) a intrat perfect în planul partidului de guvernământ. De asta Catalunya » pepera» înseamnă Xavier Albiol(liderul PP Catalunia) și nu Camacho. Albiol e omul care își arată mușchiul și timpurile politice, timpurile în general, cer testosteron.

Așa se transformă simpatizanții în votanți. Catalunya zilelor de dinaintea referendumului era o Catalunye a moderației. Inclusiv o moderatie a celor încinși-independentist. Momentul agresiunilor poliției a însemnat asumarea spre majoritatea absoluta a indignarii cetatenesti».

8. Igor Cereteu, om de afaceri, Barcelona.

«Nu sunt încântat cu situația actuală din Catalunia. E fructul indiferenței din partea guvernului central de s-a ajuns aici, se știa de mai bine de 20 de ani de proiectul independentist bine organizat și proiectat de fostul președinte Jordi Puyol. E clar că tot s-ar fi putut evita. Acum, odată cu aplicarea ART.155,  sper să se normalizeze situația cât mai repede și să fie trași la răspundere toți responsabilii acestui dezastru național.

Bilanțul este foarte grav, peste 1500 de firme mari care au plecat de pe teritoriul catalan din cauza acestei Declarații de suicid național al catalanilor. E trist să vezi fractura socială care sper totuși cu timpul să se uite și să nu sa se mai vb de independentisti și pro spanioli, să se simtă unii și alții pur și simplu, cetățeni al acestei țări pe care o respect și o admir, de 16 ani îmi oferă tot de ce am nevoie».