De când liberalii i-au cerut, fără succes, premierului Dacian Cioloş să dea o ordonanţă prin care să reintroducă alegerea primarilor în două tururi de scrutin – una dintre cele mai arzătoare dorinţe ale «Străzii» – discuţiile pe această temă s-au amplificat. Deloc surprinzător, PSD se opune cu vehemenţă.
Partidul Social Democrat se opune cu fermitate modificării legilor electorale – legi organice, prin ordonanţă de urgenţă, cu doar 4 luni înaintea alegerilor, punct de vedere care i-a fost transmis premierului Dacian Cioloş, a ţinut să sublinieze, în cadrul unui comunicat de presă, preşedintele PSD, Liviu Dragnea.
«În ciuda presiunilor din partea PNL, Guvernul are datoria să rămână consecvent mandatului pe care l-a primit din partea Parlamentului şi să se abţină de la iniţiative care nu sunt cuprinse în programul de guvernare. Legislaţia electorală se poate modifica doar printr-o lege şi nu printr-o OUG, cu atât mai puţin de către un guvern tehnocrat, aceasta fiind o temă eminamente politică.
În plus, din punct de vedere procedural nu există niciun argument care să justifice urgenţa unui astfel de demers, la doar câteva luni după adoptarea legii electorale, cu o largă majoritate, în baza unui proiect elaborat de o comisie specială a Parlamentului. De altfel, PNL a fost reprezentat în Comisia de cod electoral, deţinând chiar preşedinţia comisiei, prin intermediul deputatului Mihai Voicu.
Proiectul de lege propus de Comisie a fost votat inclusiv de reprezentaţii PNL, promulgat de preşedinte şi nimeni nu l-a atacat la Curtea Constituţională. O astfel de abordare, potrivit căreia o lege de o asemenea importanţă poate fi modificată în funcţie de interesele de moment ale unui partid, pune practic între paranteze ideea de democraţie.
De altfel, premierul Dacian Cioloş a declinat cererea PNL, susţinând că o astfel de iniţiativă nu este democratică, legea partidelor fiind una «politică.»
«Guvernul pe care-l conduc este un guvern independent, care nu este implicat politic. Nu cred că este democratic să modifice un Guvern prin ordonanţă de urgenţă o lege politică», şi-a explicat Dacian Cioloş refuzul de a modifica legea alegerilor locale.
Liviu Dragnea amintea de decizia Curţii Constituţionale nr. 51/2012 care preia «cât se poate de explicit recomandarea Comisiei de la Veneţia care, în «Codul bunelor practici în materie electorală» prevede că ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin – ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite – ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (cel puţin un an) înainte de alegeri.
«De altfel, inclusiv co-preşedinta PNL Alina Gorghiu făcea anul trecut presiuni pentru ca legea electorală să fie adoptată în timp util, ca să nu intrăm «în acel an dinaintea alegerilor parlamentare în care nu ai voie să mai modifici legislaţia electorală», a amintit şeful PSD.
Zegrean demontează un mit
Constituţia României nu împiedică modificarea legii alegerilor locale prin ordonanţă de urgenţă, cu mai puţin de un an înaintea alegerilor, a declarat miercuri preşedintele Curţii Constituţionale, judecătorul Augustin Zegrean, în contextul în care în spaţiul public se vehiculează ideea că legile electorale nu pot fi modificate cu mai puţin de un an înainte de alegeri.
«Un tur sau două tururi sau 10 tururi, este o opţiune politică. Constituţia nu spune că trebuie să fie într-un tur sau două tururi, Constituţia spune că trebuie să fie corecte, alegeri libere, periodice şi corecte. De aici încolo, este la latitudinea politicienilor să stabilească», a declarat Augustin Zegrean, care a pus capăt polemicilor, explicând că o ordonanţă de urgenţă nu este aprioric nedemocratică şi că recomandarea vizând termenul până la care se pot modifica legile electorale nu arăta aşa cum e prezentată de politicieni.
«De când ştiu eu, în România s-au adoptat vreo 1.000 de ordonanţe de urgenţă. Înseamnă că suntem total nedemocratici», a declarat Zegrean, combătând ideea că o ordonanţă de urgenţă este nedemocratică.
De asemenea, întrebat dacă CCR ar fi spus că unele legi nu pot fi modificate prin OUG, Zegrean a negat: «Nu am spus asta niciodată. Am spus că trebuie să se respecte Constituţia atunci când se adoptă o OUG».
În ceea ce priveşte presupusa neconstituţionalitate a modificării legii electorale cu mai puţin de un an înainte de alegeri, statuată de Comisia de la Veneţia, Zegrean a negat şi acest lucru:
«Nu spune nici asta (Constituţia – n.r.). Voi citiţi alte Constituţii! (…) Cine poate stabili dacă cu 6 luni înainte e democratic şi cu 5 luni înainte nu? Democraţia nu se măsoară în luni, nici în zile. Democraţia se măsoară în lucruri bine făcute, în lucruri făcute cu scaun la cap. Comisia de la Veneţia a făcut o recomandare în care a spus că nu e bine să se modifice legile electorale cu un an înainte de data alegerilor sau într-un termen mai scurt. Noi am preluat această recomandare şi am scris şi noi în deciziile noastre, de nenumărate ori, dar până ieri nimeni nu a văzut asta», a declarat Augustin Zegrean.
Preşedintele Curţii Constituţionale a explicat şi în ce sens a funcţionat recomandarea Comisiei de la Veneţia, dată în 2012, în urma scandalului creat de USL.
«Dacă nu se afectează, dacă se fac modificări bune, nu rele. Nu ştiu care ar fi o modificare bună, eu când spun asta mă refer dacă apar defecte în lege, dacă apar modificări care se bat cap în cap sau nu iese ceva cu buletinele… Noi am dat o decizie cu câţiva ani în urmă, în care am explicat ce înseamnă afectare, când poate să afecteze drepturi fundamentale», a precizat şeful CCR.
Reamintim ca şi până la intervenţia lui Zegrean, Liviu Avram, de la Adevărul, a încercat să spulbere clişeul imposibilităţii modificării legilor electorale cu mai puţin de un an înaintea alegerilor.
Analiza publicată de jurnalist, care a examinat atât exigenţele Comisiei de la Veneţia, cât şi jurisprudenţa CCR, arată că atât Codul de bune practici în materie electorală elaborat de Comisie, cât şi jurisprudenţa constantă a Curţii, permit modificări legislative în interiorul acestui interval, cu condiţia ca acestea să opereze în sensul lărgirii, şi nu limitării drepturilor electorale consfinţite de Constituţie.
În aceste condiţii, deşi a mai rămas mai puţin de un an până la următoarele alegeri locale, încă este posibilă revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, chiar folosind instrumente rapide de legiferare, precum ordonanţele de urgenţă sau asumarea răspunderii Guvernului. În ambele situaţii, sunt respectate rigorile Codului de bune practici.
Revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin este o chestiune care ţine strict de voinţa politică a Guvernului şi a Parlamentului şi nu există nicio restricţie de natură legală, lucru pe care l-a confirmat miercuri şi Zegrean.
Dragnea îl repede pe Zegrean
«Total inoportună considerăm că este, în acest context, declaraţia Preşedintelui Augustin Zegrean, care poate fi interpretată drept o viză de constituţionalitate acordată în avans unui astfel de demers. Dincolo de faptul că unui judecător nu îi este permis, în general, să se pronunţe asupra unor cauze aflate pe rol sau care ar putea să ajungă pe rol, în cazul acesta particular intervenţia dlui Zegrean vădeşte şi partizanat politic, ceea ce este la fel de reprobabil.
Datoria domniei sale este să se pronunţe, în plenul Curţii, pe probleme de constituţionalitate şi în niciun caz asupra oportunităţii politice sau a caracterului democratic al unor iniţiative legislative», a fost reacţia lui Liviu Dragnea la declaraţiile şefului Curţii Constituţionale.