EDUARD HELLVIG: ROMÂNIA A DEVENIT O INSULĂ

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a susținut, joi, că Europa se confruntă, în prezent, cu crize «tot mai dificil de gestionat», ceea ce ar putea conduce la o schimbare de paradigmă a mediului de securitate în regiune, însă «SRI se află, deja, într-un amplu proces de adaptare la noile provocări asimetrice», astfel că România a devenit «o insulă de democrație și stabilitate în regiune».

Hellvig a apreciat, în context, drept «vitală» crearea unui parteneriat între comunitatea de informații și societatea românească, afirmând că «numai prin acest parteneriat între stat și cetățeni vom reuși să gestionăm adecvat riscurile atipice cu care ne confruntăm».

«Traversăm o etapă istorică al cărei cuvânt de ordine este ‘criza’. Fie că e vorba de crize doar aparent abstracte, dar cu un grav impact pe termen mediu și lung — cum sunt criza energetică ori demografică. Fie că e vorba de crizele stringente, care se succed într-un ritm tot mai dificil de gestionat: de la criză economică, la consecința ei cea mai dramatică, falimentul elen; de la criza ucraineană, la cea siriană; de la amenințarea teroristă la exodul spre Europa. Această aglomerare de pusee critice propaga, la nivel global, o tensiune fără precedent în ultimele decenii. Din perspectiva structurilor de informații constatăm o deplasare către cetățean a vulnerabilităților care vizau în mod clasic sistemul statal. Într-o măsură tot mai mare, cetățeanul devine o potențială țintă a acestor crize în cascadă, care contribuie la deteriorarea stării de securitate colectivă și individuală», a spus acesta, potrivit unui comunicat de presă, în discursul său susținut la Cluj, cu prilejul deschiderii anului universitar al Școlii Doctorale de Relații Internaționale și Studii de Securitate.

Directorul SRI a adăugat că, în viziunea sa, un parteneriat între comunitatea de informații și societate cu scopul de a asigura siguranța cetățeanului, reprezintă «un pas important, într-un proces, mai amplu și necesar, de eficientizare a activității instituțiilor statului și, totodată, de apărare a valorilor democratice specifice societății deschise și democrației participative».

«Într-o societate deschisă, (…) serviciu secret nu înseamnă secretos. Se impune o mai bună comunicare publică, drept bază a încrederii cetățenilor în determinarea comunității de informații de a apăra, în cadrul inviolabil al valorilor democratice, securitatea cetățeanului — ca o coordonată fundamentală a siguranței naționale.

Sunt ferm convins că, așa cum, de pildă, nu se poate alege între mai multă ori mai puțină Europa — dezbatere la modă, azi — de asemenea nu poate există opțiunea între mai multă sau mai puțină democrație. Renunțarea la edificarea Europei Unite nu poate însemna decât revenirea la demonii trecutului. De asemenea, mai puțină democrație, indiferent sub ce pretext, ar fi echivalentul unei dezolante căderi în timp. Este unul din imperativele de care vom ține cont în procesul de redefinire a cadrului legislativ, în acord cu noile provocări», mai spune acesta, potrivit comunicatului de presă.

Eduard Hellvig a mai susținut în discursul său că SRI a cunoscut, în anii tranziției românești, o transformare instituțională care l-a adus la nivelul standardelor de performanță ale serviciilor occidentale de informații.

«Persistă, însă, critici, unele întemeiate. Un prim răspuns cred că trebuie să fie optimizarea resurselor. Provocările cu care ne confruntăm ne obligă la un management cât mai inteligent și mai eficient al resurselor de care dispunem. Sunt, de asemenea, adeptul ideii de mai multă transparență, pe care o consider indispensabilă informării publice corecte și exercitării controlului democratic.

Nu este un proces ușor, dar, pentru a reuși cu adevărat desprinderea de trecut, consider necesară permanenta raportare la valorile pe care am ținut să le evoc și care ordonează o puternică opțiune democratică. Totodată, consider că o colaborare mai strânsă cu sfera academică, precum și recrutarea de personal din această zonă vor marca o ancorare mai accentuată a SRI într-un spațiu de performanță și mentalități inovatoare», a apreciat directorul Serviciului.

Totodată, acesta a subliniat faptul că între prioritățile mandatului său se regăsește consolidarea cooperării în cadrul parteneriatului strategic cu Statele Unite și cu aliații din comunitatea euro-atlantică de informații.

«Ne preocupă mai bună coordonare a capacităților de anticipare și prevenire, precum și de reacție și analiza, în condițiile în care ceea ce numim războiul hibrid înseamnă proeminența acțiunii actorilor non-militari asupra recursului la forțele convenționale.

România este poziționată, geostrategic, într-un spațiu critic, marcat profund de tendința de deplasare a problematicii Orientului Mijlociu în zona Marii Negre și spre porțile Uniunii Europene. Fragilitatea Rep. Moldova și conflictul înghețat din Transnistria, Crimeea anexată ilegal și conflictul din estul Ucrainei, criza refugiaților, insurgența kurdă și războiul din Siria, cu întreaga să ramificație teroristă — toate acestea sunt provocări majore, care se întrepătrund în periculoasă evidențiere a raporturilor de forțe la care asistăm în plan internațional. Din păcate, având un ecou alarmant în planul securității naționale», a explicat Hellvig.

Acesta mai spune că, în actualul context european, bună guvernare a devenit «o obligație strategică», astfel că întărirea instituțiilor statului, contracararea spionajului, proliferării, a propagandei și terorismului, migrației, lupta împotriva corupției, sunt «elemente-cheie în asigurarea rezistenței la amenințările din jur».

«România a devenit o insulă de democrație și stabilitate în regiune, iar această reușită trebuie apărată. În această realitate complexă, cetățeanului nu-i mai revine doar rolul clasic de beneficiar al securității naționale, ci se impune reevaluarea potențialului sau. Din perspectiva mea, cetățeanul este esența devizei noastre ‘Patria a priori’. Aceasta este esența parteneriatului pe care îl propunem societății românești. Un parteneriat în cadrul căruia, sper, comunitatea academică va avea un rol substanțial», a conchis directorul SRI.

sursa: agerpres