Primăria Madridului a aprobat planul prin care se va realiza o hartă actualizată a aşezărilor ilegale iar serviciile sociale din capitala Spaniei vor stabili «căi de colaborare» cu România.
În plenul municipal s-a aprobat astazi(miercuri n.r) planul prin care municipalitatea va elabora o hartă actualizată a acestor asezări si de sprijinire a serviciilor sociale (cu bani și infrastructură) pentru a găsi căi de diminuare a problemei. De asemenea, se dorește o intensificare a relatiilor de cooperare cu România.
În favoarea acestui plan au votat grupurile PP, PSOE și Ciudadanos iar împotriva au votat Ahora Madrid, cei care susțin și primarul. Aceștia consideră planul inutil deoarece serviciile sociale deja lucrează în acest scop.
În Madrid trăiesc aproximativ 1.226 oameni, care stau ghemuiţi în fiecare noapte în barăci şi corturi construite ilegal sub cerul, sub poduri şi oriunde exista o parcela de teren viran. Dintre acestia, 777 sunt români romi. Consiliul municipal a aprobat astăzi, cu sprijinul Partidului Popular şi a Partidului Socialist şi Ciudadanos, o propunere comună de a dezvolta o hartă actualizată a localităților, îmbunătățirea performanțelor serviciilor sociale (cu mai mulți bani și mass-media), și să stabilească «canale de cooperare» cu autoritățile române pentru a stopa migrația acestor grupuri. Primarul Madridului, Manuela Carmena, a votat împotrivă deoarece consideră că această inițiativă «inutilă și redundantă», pentru că, așa cum a motivat aceasta, serviciile sociale ale Consiliului Local lucrează deja în acest sens.
În martie 2011, Consiliul Local Madrid a făcut un plan de eradicare a barăcilor, pe care l-a pus în practică Alberto Ruiz-Gallardon (Partidul Popular), atunci când a fost ales primar în 2003. În cei opt ani de implementare a programului, 1.970 de barăci au fost demontate și au fost relocați 4.029 de oameni. Astfel, au dispărut opt «orașe de cocioabe» (La Quinta, Mimbreras I, Pitis, Plata y Castañar, Chabolas del Cristo, Trigales, El Salobral y El Cañaveral), şi au urmat (Las Mimbreras II, Puerta de Hierro și Santa Catalina).
Acest plan nu a putut sa facă să dispara in totalitate acest fenomen. În ianuarie 2014, Ministerul regional al Locuinței (Partidul Popular) a făcut public un registru în care erau alte 528 de cocioabe în regiune (El Ventorro y El Gallinero). Toate aceste calcule sunt făcute, în orice caz, excluyând nucleul de locuințe care nu corespund standardelor din regiune, Cañada Real Galiana, pe o zonă care se extinde la peste 14.3 kilometri prin Coslada, Madrid și Rivas-Vaciamadrid unde sunt 2466 de clădiri ilegale (corturi, barăci şi bordeie), cu 8,628 locuitori înregistrați. Guvernul regional și Primăria Madrid au lansat inițiative pentru a rezolva această problemă, care există de zeci de ani, dar foarte putine au fost realizate până în prezent.
Consilera Beatriz Elorriaga (PP), a afirmat că «aceste așezări apar în toate cartierele». Sunt create, potrivit primarului, «focare de mizerie şi sărăcie» care «apar pe terenurile virane, în parcuri, în piețe, în orice colț din oraș», şi care, în opinia sa, «a alarmat locuitorii».
«Aceste persoane, sunt în majoritate familii de romi din Europa de Est care abia supraviețuiesc şi se află într-o situație de sărăcie extremă. Suntem conștienți de faptul că există rețelele de crimă organizată care fac trafic cu cetățeni din Est, persoane care ajung să lucreze în condiții de sclavie. Au căzut într-un fel de groapă a marginalizării, a disperării, sunt amenințaţi că le vor fi omorâte familiile», a explicat aceasta.
«Nu sunt puțini locuitorii care sunt afectati, care se tem pentru siguranța lor, pentru sănătatea lor, de perturbarea coexistenței, în cartierele lor», a conchis Elorriaga.
Consilierul Drepturilor Sociale, Marta Higuera (Ahora Madrid), a susținut că Samur Social «este deja implicat în ajutarea acestor oameni».
«Noi știm numele lor, bolile lor, relațiile lor, chiar dacă au câine sau nu», a spus Higueras.
«Soluțiile nu sunt chiar simple. Nu tolerăm discursul care face legătura între sărăcie şi criminalitate. Vom fi vigilenți în aceste așezări, dar la fel ca și cu restul orașului. Nu este un succes evacuarea unor asemenea aşezări fără a oferi o soluție pentru persoanele care trăiesc în ea. Impactul local al acestor așezări este mare, dar suntem preocupați de toți oamenii care trăiesc acolo, societatea ar trebui să fie alarmată de faptul că există oameni care au ajuns să trăiască așa, asta este pentru mine alarma socială reală «, a conchis Higueras.
Purtătoarea de cuvânt a Ciudadanos, Begoña Villacis, a declarat că problema actuală are de-a face cu «un popor nomad a căror viață nu se încadrează în orașul nostru.» «Trebuie să acționăm dacă vrem să trăim împreună într-o combinaţie a Madridului din secolul al XVIII-lea și XXI», a adăugat aceasta. Propunerea ei implică combinrea între «desființarea acestor așezări, acțiunea socială și de integrare, acțiune preventivă, nevoia de control de dezvoltare urbanistică a proprietarilor și acțiunea poliției.»
Purtătoarea de cuvânt a PSOE, Purificación Causapié, a susținut pentru «o strategie globală prin care să existe din ce în ce mai puțini oameni care trăiesc în acest mod».
«Numai Primăria poate asigura o ieșire din această situaţie şi poate să le dea speranță. Noi trebuie să oferim răspunsuri la nevoile vitale ale acestor persoane, educația, ocuparea forței de muncă, sănătate», a adăugat Causapié. În opinia sa, «așezările ilegale nu pot face parte din peisajul orașului nostru, dar poate să nu fie o acțiune de represiune a poliției, ci de asistență socială»