NICOLAE CEAUŞESCU AVEA UN BUNCĂR SECRET CHIAR ÎN SUBSOLUL LOCUINŢEI DIN PRIMĂVERII

Dictatorii iubesc casele mari, opulente care să le ofere tot ce au nevoie. Nicolae Ceaușesu nu a făcut nici el excepție.

Palatul Primăverii, contruit pe la jumătatea anului 1960, este situat în cartierul cu același nume din București și se întinde pe o suprafață de mai mult de 4.000 de metri pătrați, dispunând de nu mai puțin de 80 de camere.

Ridicat chiar în perioada ascensiunii la putere a lui Nicolae Ceaușescu, palatul care a fost mărit în anii 1970–1971, a fost în întreaga perioadă a dictaturii (1965 – 1989) reşedinţa privată a soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu şi a copiilor acestora, Nicu, Zoe şi Valentin.

Pentru realizarea reşedinţei familiei Ceauşescu s-a apelat la arhitectul Aron Grimberg–Solari (n.1928) care adus Palatului Primăverii un stil renascentist, cu accente victoriene sau baroce. Arhitectura este completată de ansamblul peisagistic conceput de arhitectul Robert Woll, care este şi principalul designer de mobilier al reşedinţei şi de inginerul peisagist Teodosiu.

Nu se știe exact de ce familia Ceaușescu a apelat la Aron Grimberg-Solari și nu la arhitectul nomenclaturii, Cezar Lăzărescu, arhitect în mare vogă la mijlocul anilor 60.

Aproape fiecare cameră frapează prin lux, decoraţiuni şi obiecte de artă care mai de care mai sofisticate.
O piscină interioară decorată cu mozaicuri, o seră în care cresc și astăzi mandarini, palmieri sau ficuşi, o grădină mare în care păunii se plimbă liberi.

O sala de cinema decorată în stilul ”Art Deco”, candelabre uriaşe, cu picături sculptate în sticlă de Murano, ne conduc spre apartamentul nupţial al soţilor Ceauşescu.

Nu multă lume știe, însă, că la zece metri sub somptuosul palat cu luxoase saloane, pline de opere de artă, se ascunde unul dintre ultimele secrete ale dictaturii comuniste: buncărul antiatomic al lui Nicolae Ceaușescu.

”Este vorba de un buncăr de tranziție. Nu este dotat nici cu bucătărie, nici cu baie. Era destinat a fi utilizat pentru o perioadă scurtă de timp, pentru o situație de urgență”, explică ghidul Roxana Iliescu.

O uşă metalică masivă, închisă ermetic este primul obstacol ce trebuie depășit pentru a pătrunde în subteran. Cele 17 trepte albe, de marmură, cordonul roşu care ţine loc de balustradă şi pereţii bej, ornamentaţi, creează impresia coborârii spre o sală de ceremonii.

Mica redută de 25 de metri pătrați se află într-o laterală a clădirii, din acest motiv încăperea are nişte sisteme de ventilaţie speciale în partea de sus a pereţilor, aerul care pătrunde fiind foarte bine filtrat. Este binecunoscută paranoia a lui Nicolae Ceauşescu. Acesta se temea să nu fie otrăvit prin sistemele de aerisire ale clădirilor pe care le folosea.

”Ambele intrări spre această sală sunt închise de două uşi metalice foarte groase, strict ca să păstreze integritatea structurii, iar deasupra tavanului se află o cantitate foarte mare de beton până aproape de nivelul solului. Din păcate, însă, nu se ştie dacă are un centru de plumb, alt element special sau termen de izolare special», explică Tudor Baican”, unul dintre ghizii Palatului Primăverii.

În centrul buncărului se află o masă de lemn masiv, înconjurată de opt jilţuri sculptate, iar de jur-împrejurul camerei se află diverse cadouri primite de cuplul Ceauşescu.  În partea opusă a scării de intrare, lângă o ușă se află o canapea, o măsuţă de lemn şi încă două jilţuri. Această ușă duce spre cea mai misterioasă parte a încăperii – coridorul secret de intrare în camera de refugiu.

Conform poveştilor unora dintre angajaţii familiei Ceauşescu, acest coridor ducea spre un al doilea buncăr, o cameră de refugiu în care dictatorul s-ar fi putut ascunde o lungă perioadă de timp şi care avea legătură cu un alt tunel secret care avea ieşire spre zona lacului Floreasca.

«Nu există foarte multe informaţii oficiale sau informaţii publice cu privire la acest buncăr, iar de cele mai multe ori nu putem să luăm legătura cu persoane care să ne poată spune despre ce s-a întâmplat de fapt aici, fiindcă foarte multe s-au făcut în mare secret în momentul în care s-a construit acest palat», spune Tudor Baican.

Palatul Primăverii se poate vizita. Pentru un tur standard, care presupune vizitarea a 40 de încăperi însoţit de un ghid, preţul este de 30 de lei şi durează aproximativ 40 de minute.

Cei care vor să vizite buncărul din subteranul Palatului şi colecţia de portrete a cuplului Ceauşescu, alături de un ghid care să le povestească şi istoria nescrisă a clădirii şi a exponatelor muzeului, fără limită de timp, trebuie să se înscrie la un tur privat, care costă 200 de lei.

[foogallery id=»13259″]