Președintele Klaus Werner Iohannis ne servește zilele acestea o lecție despre cum nu trebuie să se comporte un președinte în funcție, pentru a nu inflama și mai tare starea de spirit într-o țară și așa măcinată de lupte fratricide.
După deja faimoasa ieșire în stradă alături de protestatarii din București împotriva ordonanței privind grațierea și modificarea codului penal în acord cu deciziile CCR, ieșire care l-a plasat pe președinte în mod clar în tabăra anti-guvernamentală, se pare că Iohannis a uitat de rolul pe care i-l oferă constituția, acela de MEDIATOR între diferitele factiuni politice sau între autorități și populație.
ARTICOLUL 80: Rolul Preşedintelui
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
Mai mult, președintele a participat la o manifestație neautorizată. Nu negăm dreptul nimănui de a protesta, nu protestul în sine este cel care ne interesează, ci maniera în care înțelege un președinte în funcție să se raporteze la o problemă atât de spinoasă. În loc să caute calea dialogului și a concilierii, președintele se pune singur în poziția de jucător al unei tabere.
O alta situație și o altă gafă. Președintele a ieșit într-o conferință de presă să anunțe declanșarea unui referendum prin care populația să își dea cu părerea despre grațiere și amnistie, dar neștiind ca nu este constitutional. Însă, dupa intalnirea de la Bruxelles pe care a avut-o cu președintele Curții Europene a Drepturilor Omului(CEDO), Iohannis afirma senin »Eu nu exclud graţierea, dar ea nu poate fi făcută pentru politicieni. Este o aberaţie. Graţierea face sens dacă se graţiază cei care sunt în închisori, nu cei care stau în Parlament şi aşteaptă graţierea».
«Art. 74 din Constituția Romaniei, alin.1 si 2 – Iniţiativa legislativă
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.»
In temeiul acestui articol, presedintele Iohannis este obligat sa nu foloseasca termenii de gratiere si amnistie in referendum , ci formula continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. Presedintele a trimis Senatului o scrisoare in acest sens ‘În temeiul dispoziţiilor art. 90 din Constituţia României şi al dispoziţiilor art. 2 şi 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, intenţionez să cer poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la următoarea problemă de interes naţional: continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice…».
Așadar, populația nu va fi întrebată în cadrul referendumului dacă este de acord cu GRAȚIEREA ci dacă dorește ca lupta anticorupție să continue, ceea ce devine automat un non sens. Și astfel, stâlpul ce ar fi trebuit sa fie simbolizat de președinția țării a fost spulberat de căteva acțiuni ale lui Klaus Iohannis, făcute din răfuieli politice cu partidul aflat la guvernare.