PORTUL POPULAR ROMÂNESC – UN TEMPLU LA PURTĂTOR

”IA ROMÂNEASCĂ ” – obiect vestimentar – pe care sunt înscrise prin fiecare cusătură codul genetic al neamului nostru românesc ; portul popular românesc.

Președintele Asociației ”Drăculea”, etnograful Gigi Chițu, împreună cu Lira Tv 2020 și la inițiativa relizatoarei emisiunii ”Portul popular românesc – un templu la purtător”, Nona Andreica, începând din data de 3 iulie 2020 prezintă publicului larg un colaj de emisiuni cu specific de etnografie și folclor autentic românesc.

Prima emisiune a fost difuzată pe canalul youtube pe 3 iulie 2020. https://www.youtube.com/watch?v=VT1sWY65ri0&t=19s

Etnograful , Gigi Chițu, crescut în localitatea Arefu, Vidraru, județul Argeș și stabilit în Madrid de peste 10 ani. Vorbește cu mândrie despre istoria, autenticitatea, originalitatea, unicitatea și continuitatea iei românești peste timpuri.

…noi românii, datorită dacilor, arătăm lumii IA…

Vedem cum un cunoscător poate face diferența între o ie autentică, o replică și o ie contemporană. Etnograful, ne prezintă cămașa sa veche de 120 de ani și ne vorbește despre caracteristicile și croiala în formă de cruce cu linii drepte a acestui ”templu la purtător”. ” Nimic nu este mai perfect decât Dumnezeu,din această cauză au lăsat lucrul neterminat” adaugă. Etnograful vorbește despre simbolurile florale, figurile geometrice, animalele care sunt cusute pe umerii, spatele, fața, poalele iei.

”Dacă China arată posterității zidul chinezesc, Egiptul arată posterității Piramidele lui Keops, noi românii, datorită dacilor, arătăm lumii IA, care s-a transmis cu sfințenie din generație în generație până în zilele noastre.”

(Gigi Chițu)

”Țăranul român, după spusele istoricilor aveau două rânduri de straie. Un rând și-l punea la treburile gospodăriei iar celălalt și-l punea cu ocazia sărbătorilor religioase, duminica, de Paște, de Crăciun. Acele straie erau considerate harice, pentru că atunci când le îmbrăcau rosteau niște cuvinte magice asemenea unui descânt. Prin acel descânt se dădea o altă dimensiune, o altă semnificație costumului îmbrăcat, iar persoana primea prin el , la rândul său, o nouă dimensiune, ca om. Prin aceste descântece se ridicau la o altă dimensiune antropologică și se făcea legătura cu energia supremă, universală. În aceste straie, țăranul dorea să fie îmbrăcat și la momentul decesului pentru că se simțea protejat plecând din această lume astfel primenit, era convins că doar așa va fi primit în zona plină de lumină.”

(Nona Andreica)

În următoarele emisiuni, Gigi Chițu va continua periplul său etnografic.Ne va încânta cu poveștile sale despre portul românesc, povești culese din toate colțurile României.

Vă invităm să ne vedeți și să ne ascultați la Lira Tv 2020, iar dacă ajungem la inimile dumneavoastră vă așteptăm să veniți în sprijinul nostru cu poveștile și straiele dumneavoastră românești, ca să ne bucurăm împreună de frumusețea și autenticitatea portului nostru.