PROMISIUNILE FĂCUTE ROMÂNILOR ÎN DIASPORA, PRAF ÎN OCHII ALEGĂTORILOR?

Urmeaza un an electoral complicat, 2016, care se pare ca va fi unul dintre cei mai interesanti ani cu doua runde de alegeri, localele in vara si parlamentarele la inceputul iernii.

Particularitatile cadrului general fac din acest an sa fie unul special si total diferit de ce s-a intamplat pana acum. Au fost toate promisiunile oameenilor politici doar praf in ochii alegatorilor? In acest articol vom prelua pareri ale unor voci din Diaspora, lideri de opinie  sau oameni simpli.

In primul rand, avem «umbra » justitiei care acopera intreg esichierul clasei politice. Arestari, retineri, condamnari, acuzatii, coruptie, au devenit cuvinte la ordinea zilei, avem un numar ingrijorator de primari arestati sau pusi sub acuzatie, avem un numar prea mare de presedinti de consilii judetene cercetati pentru fapte de coruptie, parlamentari, ministri, secretari de stat, intr-un cuvant o clasa politica ce se lupta in aceste zile cu o notorietate nu foarte fericita si anume de «clasa politica corupta».

Societatea in ansamblul ei incepe sa fie saturata si asta se vede in cotele de incredere prezentate in sondajele de specialitate, unde politica si politicienii au scoruri  extrem de joase.

O alta particularitate care face din acest an electoral unul special este modalitatea de vot, la alegerile locale primarii vor fi votati dintr-un singur tur(traditional se votau din doua tururi), presedintii de consilii judetene nu mai sunt alesi in mod direct de cetatean ci de majoritatile formate in consilii, iar la alegerile parlamentare se va implementa, pentru prima data , votul prin corespondenta. Interesant este gradul de neseriozitate si de nestatornicie a clasei politice, sau mai bine zis a celor care au promovat legea alegerii primarilor intr-un singur tur, a acelora care au votat-o si care acum, datorita intereselor de moment, o contesta.  La toate acestea trebuie sa adunam tremurul din interiorul partidelor politice, aliante care se nasc, aliante care se desfac, tradari si tradati, miscari de trupe. Aceasta este in cateva cuvinte, fotografia anului electoral 2016.

Romania a fost zguduita in ultimele luni de tragedii, precum cea din Clubul Colectiv sau a nou nascutilor din Pitesti, tragedii care au acutizat problemele de sistem al Romaniei. Aceste evenimente prind din ce in ce mai mult in hora oameni si opinii, prin acest gen de manifestare fiind «fortat» un guvern sa demisioneze. Se doreste, cel putin declarativ, o asanare a clasei politice, se vrea ca anul 2016 sa fie startul unei altfel de politici. Asadar, cat vor fi in stare partidele actuale sa se reformeze sau cat va fi in stare societatea sa ofere alte variante, ramane de vazut.

In ceea ce priveste Diaspora, aici traieste un bazin electoral imens(peste 4 milioane de cetateni romani traiesc in afara granitelor Romaniei) care nu a fost niciodata pe deplin valorificat de catre politicul romanesc. Este suficient sa deschizi un forum, sa citesti comentarii sau pur si simplu sa vorbesti cu lumea pe strada ca sa iti dai seama de ESECUL POLITICII ROMANESTI TRADITIONALE in Diaspora. Coruptia, minciuna, nepasarea, ambitiile, nepotismul a adus imaginea clasei politice romanesti si a partidelor la niveluri ingrijoratoare.

Ca un exemplu, pe care il vom dezbate pe larg cu invitatii nostri, este acela a Congresului Romanilor de Pretutindeni iar organizarea acestuia este reglementat de o lege, adoptata in anul 2007. Iata-ne ajungi in anul 2016 si NICIO EDITIE a Congresului nu a avut loc, la distanta de 9 ani. Este doar un exemplu.

In realizarea acestui material ne-am bucurat de colaborarea a catorva oameni, romani cu notorietate in comunitatile din care fac parte si am incercat ca ele sa fie cat mai diverse, vorbim de lideri de opinie din Italia, Spania, Germania sau Belgia.

Acestia sunt:

– Stefan Stanasel, Președinte  Coordinamento Nazionale Cittadini Romeni in Italia(CNCRI)

– Leontin Cojocea, Presidente CASCRI , Italia

– Razvan Valentin Lizo, consilier al acțiunii sociale la primăria din Molenbeek-Saint-Jean, Belgia

– Lucian Niculescu, avocat roman in Stuttgart, Germania

– Braila Delia Valentina, student, Zaragoza , Spania

 

Articolul este structurat pe trei teme sub forma unor interviuri la care invitatii nostri au avut amabilitatea sa raspunda si ceea ce ma bucura foarte tare este ca au inteles exact ideea si obiectivul acestui articol si au facut fiecare cate o radiografie a situatiei in care se afla acum Diaspora. Scopul este acela de constientizare si de a oferi solutii reale, venite chiar de la oameni care au o vasta experienta in a lucra cu romanii de peste granita si pentru care politicianismul cu care au fost obisnuiti romanii cade la examenul practic al vietii cotidiene.

 

1. Avem intentia, prin acest material, sa cream o imagine reala a situatiei filialelor partidelor politice romanesti din afara tarii, de aceea, va intreb , daca simtiti ca acestea intr-adevar isi fac datoria fata de cetateanul diasporean?

 

Razvan Valentin Lizo: «Inainte sa raspund la întrebare, as dori sa îl citez pe Oscar Ameringer care spunea : «politica este arta subtila de a câstiga voturi de la saraci si bani de campanie de la bogati, cu promisiunea ca vor fi protejati unii de ceilalti». NU, nu cred ca organizatiile de partid din afara României servesc interesele românilor din diaspora, exista tentative timide din partea celor implicati în viata comunitatilor românesti din anumite tari cum ar fi Germania, Italia, Belgia, Spania si care sunt si înregimentati politic în România, dar ele se situeaza la nivel personal deocamdata si nu am auzit niciun reprezentant important al vreunei formatiuni politice românesti care sa sustina concret aceste eforturi depuse pentru românii de pretutindeni.»

Stefan Stanasel: «Cu siguranta, cetateanul din Diaspora nu are ca “parghie politica” asa zisele filiale ale partidelor din tara pentru rezolvarea problemelor din teritoriu. Argumentez cu faptul ca, am facut parte din structurile de conducere ale acestor filiale dar cu mahnire am decis sa ies acum cativa ani din politica de partid,am vazut clar ca inca nu suntem considerati la Bucuresti ca o alternativa si chiar am constatat faptul ca nu se doreste decat amagirea romanilor plecati de acasa si multe, multe voturi.»

Leontin Cojocea: «In contextul acestei noi realitati bazate pe dinamica migrationista,  cele mai importante partide de pe scena politica romaneasca incep sa constientizeze ca diaspora incepe sa dobandeasca o “putere decizionala” tot mai mare avand in continuare, cu toate acestea,  un urias potential electoral neexploatat pe care nu il mai pot ignora datorita riscului de a pierde un capital politic semnificativ.

 Din aceste motive si din dorinta de “cucerire” a Diasporei, acestea au infiintat, in special pe teritoriul statelor europene (Italia si Spania), unde sunt concentrate cele mai mari comunitati de romani din afara granitelor tarii (cca. 2,5 milione de cetateni) filiale de partid, mentionandu-si dorinta lor de “cucerire” inclusiv in actul statutar. Din pacate aceasta “constientizare”, in afara granitelor tarii, s-a limitat doar la infiintarea acestor filiale, la o activitate sporadica dar limitata in timp, intensificata doar in perioada alegerilor si orientata strict pe dobandirea “votului”. Limitata la reglementarea statutara a infiintarii acestor filiale, dar nu orientata catre o activitate continua, prin aplicarea de programe si strategii clare in favoarea si in interesul cetatenilor romani din afara granitelor tarii. O activitate considerata a fi o extensie a campaniilor politice ale partidelor romanesti, incheiata odata cu terminarea procesului electoral»

Lucian Niculescu: «Este cunoscut deja ca omniprezentele conflicte personale si coruptia definesc competitia politica romaneasca, motive ce ma determina sa apreciez ca democratia sufera si usor isi pierde sensul ei fundamental. Consecinta, constatata de-a lungul timpului, este aceea ca partidele politice din Romania urmaresc atingerea unui singur scop, acela de a pastra fotoliile generatoare de castiguri ilicite pe un termen cat mai lung.»

Braila Delia: «La baza, politica romaneasca din Diaspora este formata din oameni inimosi, sufletisti, indiferent de culoarea politica, multi sunt animati de sentimente curate, doar ca, acestea se lovesc de un zid…Bucurestiul. Pentru ca politica romaneasca sa prinda in strainatate este nevoie de un efort concentrat al tuturor. Repet, nu vorbesc de o formatiune  anume ci experienta acumulata mi-a aratat ca in toate partidele este exact aceeasi problema. Eu personal alta explicatie in afara amatorismului nu am, sau nu vreau sa cred ca este un plan. Raspunsul concret este nu, nu in sensul in care s-ar putea face, nu in sensul in care am vrea noi cei de aici, nu in sensul in care s-ar merita.

2. Care credeti dumneavoastra ca ar fi solutiile ce se impun pentru ca romanii din Diaspora sa poata sa se intoarca acasa, sa devina cu adevarat un vector al dezvoltarii?

De-a lungul anilor am asistat cu totii la diferite programe, mai mult sau mai putin realiste, ce aveau ca si scop readucerea acasa a romanilor plecati peste tot in lume. Aceste programe au foarte putin succes, explicatiile fiind multiple.

Stefan Stanasel:  «Singura modalitate de a reusi este o politica constructiva in acest sens pentru a demara mecanismul de reintoarcere a romanilor plecati, folosind vectori importanti pe termen mediu si lung. Intrebarea este : ISI DORESTE CU ADEVARAT ROMANIA CA REINTOARCEREA ROMANILOR, PLECATI IN STRAINATATE, SA FIE POSIBILA ?»

 Razvan Valentin Lizo:»In primul rând, cred ca ar fi o greseala sa credem ca absolut toti românii din diaspora doresc sa se intoarca acasa, în plus, cred ca si mai putin si-ar dori sa reprezinte un vector de dezvoltare. Multi dintre cei plecati cocheteaza cu ideea sa se retraga la pensie în România, aceasta fiind o imagine a realitatii de astazi. In ceea ce priveste solutiile care se impun pentru a încuraja o mare parte dintre cei plecati sa se intoarca, cred ca ele sunt structurale si ar trebui realizate prin consolidarea statului de drept (justitia trebuie sa devina cu adevarat independenta), prin stabilizarea si sustenabilitatea sistemului fiscal, prin simplificarea procedurilor administrative, prin armonizarea legislatiei în domeniile de activitate generatoare de locuri de munca, prin adoptarea de masuri reale la nivel macro-economic care sa încurajeze investitiile directe si lista ar putea continua»

Leontin Cojocea: «Doar atragerea si crearea unei oportunitati de implicare directa, in invocata necesara  dezvoltare  economica a Romaniei, doar a celor a fi considerati ca fiind membrii a unei “elite”, o consider a fi  total gresita si totodata doveditoare a unei politici aplicate cu caracter separatist si  exclusivist ,  care nu are ca beneficiar final si direct cetatenii  romani din tara si cu atat mai putin cetatenii romani din afara granitelor tarii. Solutiile pentru ca intoarcerea cetatenilor romani sa devina cu adevarat un “vector al dezvoltarii” pot fi gasite, dar doar printr-o continua consultare directa cu acestia si ca rezultat a unei politici de colaborare continua si directa a statului roman cu cetatenii romani aflati in afara granitelor tarii.»

Lucian Niculescu: «Este momentul ca, votul asa ravnit de partidele politice sa primeasca valoarea cuvenita, iar persoana care isi exercita dreptul fundamental sa primeasca cu adevarat cea inapoi. Solutia nu este eliminarea coalitiilor guvernamentale ori a partidelor mici. Ci, pur si simplu este momentul nasterii coalitiei societale, astfel incat optiunile oferite cetatenilor sa devina realitate.»

Braila Delia: Nu sunt de acord ca romanilor din Diaspora sa li se creeze beneficii, asta ar fi o forma de discriminare. Daca societatea romaneasca s-ar regla in ansamblul ei, daca justitia ar functiona, fiscalitatea ar fi una coerenta, conditiile sociale s-ar imbunatati, atunci romanii ar veni singuri, fara sa li se ofere ceva. Diaspora poate fi un motor de crestere, ceea ce a si fost constant  in toti acesti ani prin sumele de bani care au intrat in tara, dar si prin know-how. Dar nu vad multi tineri parasind strainatatea pentru salariile din Romania si pentru conditiile de viata.

3. Ce parerea aveti despre Congresul Romanilor de pretutindeni?! Il vedeti util sau ati avea o alta viziune?!

Organizarea Congresului Romanilor de Pretutindeni a fost legiferata in anul 2007 prin legea 299/2007, iar scopul acestuia fiind intarirea relatiilor cu romanii de pretutindeni. Asadar, au trecut aproape 9(noua) ani si acesta se lasa asteptat.Pana acum insa, nu a explicat nimeni ce ar putea face concret acest Congres si implicit , Consiliu al Diasporei. Au avut loc palide dezbateri dar fara un rezultat. Daca le-au trebuit alesilor nostri 9 ani ca sa poata pune in aplicare o lege, ce asteptari sa mai avem?

 Stefan Stanasel: «Foarte multi din romanii din strainatate nu cunosc faptul ca nu avem “ Reprezentanti ai comunitatilor de romani din Diaspora”. Congresul romanilor de pretutindeni asteapta de peste 9 ani, conform legii in vigoare, ca singura forma de dialog si reprezentare institutionala in teritoriu, sa fie in sfarsit o realitate si pentru noi. Vad utila aceasta forma de organizare, chiar daca am cateva discrepante in ceea ce priveste medodologia care se aplica la numirea sau alegerea reprezentantilor care vor participa la acest Congres»

Razvan Valentin Lizo: «Asa cum am declarat si in alte rânduri, am o parere buna despre ideea în sine, cea a organizarii acestui congres, dar am multe nelamuriri care ridica o serie de semne de întrebare în ceea ce priveste scopul real al organizatorilor, obiectivele urmarite, modul de selectare al participantilor si  modalitatea prin care vor fi alesi sau desemnati reprezentantii comunitatilor românesti din întreaga lume si nu în cele din urma, despre intentiile reale ale guvernantilor cu privire la diaspora.»

Leontin Cojocea: «Organizarea  Congresului românilor de pretutindeni  aş defini-o ca fiind mai mult decat necesara, dar si o decizie, in sfarsit,  de respectare şi aplicare a legislatiei actuale in vigoare, chiar daca aceasta are inca foarte multe carente. O legislatie in materie deseori modificata dar in continuare  incompleta si care reflecta partial si teoretic mult invocatul ajutor pe care statul roman ar trebui sa il acorde cetatenilor sai din afara granitelor tarii. Organizarea congresului poate fi in sfarsit o punere în aplicare a legii 299, emisa si adoptata cu 10 ani in urma, in 13 noiembrie 2007″

Lucian Niculescu: «Oricat de miop ar parea cetateanul care voteaza, acesta nu are cum sa observe inconsecventa partidelor politice romanesti, cat si lipsa de respect pentru votul acordat. Pe aceste considerente, va solicit domnule Catalin, sa abordati ca tema publica de dezbatere, infiintarea unei Asociatii exclusiv apolitica, cu sediul in Diaspora, care, intr-adevar, sa reprezinte interesele romanilor din Diaspora, in fata alesilor dezinteresati.»

Braila Delia: «Personal nu il vad util in aceasta si sa va explic si de ce: sedintele vor avea loc la Bucuresti! Vor fi alesi cateva sute de oameni(15 din Spania), aceeasi care sunt si acum. Cu ce ar fi diferit? Eu vad mai utila o forma de implicare a ambasadelor si consulatelor, ca Bucurestiul sa vina in comunitati si nu invers, sa se creeze lunar, semestial, dezbateri in cadrul comunitatilor. Interactiune mai multa cu oamenii si nu cu 15.»

VA URMA

Interviurile vor fi prezentate in forma lor completa in pagina de Interviuri a Gazetei de Spania