Parchetul de pe lângă Curtea Supremă spaniolă a trimis o petiție judecătorului Pablo Llarena, prin care solicită reactivarea mandatului european de arestare împotriva fostului şef al executivului catalan, Carles Puigdemont. Potrivit unor surse din cadrul Procuraturii, s-a solicitat ca această măsură să fie activată numai pentru Danemarca, țară în care fostul președinte catalan tocmai a debarcat, pentru a participa la o conferință la Universitatea din Copenhaga.
În petiția sa, procurorul a invocat articolul 40.1 din Legea 23/2014 privind recunoașterea reciprocă a hotărârilor penale în Uniunea Europeană. Această secțiune prevede că «atunci când se cunoaște locul unde se află persoana căutată, autoritatea judiciară spaniolă poate comunica direct autorității judiciare competente mandatul european de arestare și extrădare.»
Expertul în drept penal internațional la Universitatea din Danemarca, Henning Bang Fuglsang Madsen Sørensen, a explicat pentru La Vanguardia că fostul președinte prezintă un «risc ridicat» de a fi arestat astăzi, dacă se întâmplă acest lucru (reactivarea mandatului european de arestare și extrădare n.r.).
Odată ce mandatul este emis, autoritățile daneze îl vor căuta pe Puigdemont și îl vor aresta. Apoi, potrivit legii daneze, va trebui să fie prezentat în fața unui judecător în 24 de ore de ore de la reținere.
După ce ajunge în fața judecătorului, Puigdemont ar putea fi reținut pentru o perioadă de maxim patru săptămâni, cu posibilitatea de prelungire cu încă patru, așteptând ca procurorii să decidă dacă va il vor extrăda sau nu în Spania. În acest timp, este foarte probabil ca Puigdemont să rămână în închisoare.
«Dacă decizia nu poate fi luată în patru săptămâni, se pot cere încă patru săptămâni și așa mai departe. Dacă procurorii decid că Puigdemont poate fi extrădat, atunci el ar urma să fie trimis în Spania, cât de repede pot găsi bilete pentru următorul avion spre Madrid, pentru a se continua procesul acolo. Dacă, dimpotrivă, Puigdemont hotărăște să atace decizia, ar putea face apel în fața instanțelor din Copenhaga și apoi a Curții Supreme. În cazul în care reușește să convingă judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție că nu este vinovat, atunci va fi eliberat», explică profesorul Sørensen.
«Am avut cazuri în care mandatele de reținere și extrădare împotriva cetățenilor români, maghiari și cetățeni ai țărilor estice au fost refuzate, nu de cazul în sine, ci de condițiile de detenție din țara solicitantă. În cazul în care ar fi acceptat mandatul în aceste cazuri, Danemarca ar fi încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, motiv pentru care a refuzat să extrădeze în cazuri anterioare.”, a mai adăugat Sørensen.
Pe 5 decembrie, judecătorul Pablo Llarena a decis să retragă mandatele europene de arestare împotriva lui Puigdemont și a celor patru foști miniștri care sunt cu el la Bruxelles, dar aceștia pot fi arestați pe teritoriul spaniol. Judecătorul a considerat că mandatele europene de arestare ar trebui retrase, deoarece ar putea condiționa evoluția investigației și posibilele infracțiuni pentru care acuzatul poate fi urmărit penal.