Avocatul Casei Regale, Ioan Luca Vlad, a anunțat, luni, că Regina Ana a murit. Regina avea 92 de ani.
Alteţa Sa regală principesa Ana de Bourbon-Parma s-a născut la 18 septembrie 1923, a Paris, fiică a principelui René de Bourbon-Parma şi a principesei Margareta a Danemarcei. A fost strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei (pe linie maternă) și Miguel I al Portugaliei (pe linie paternă) și nepoata de soră a împărătesei Zita de Bourbon-Parma.
A copilărit în Franţa împreună cu cei trei fraţi ai săi Jacques, Michel şi André. În 1939, după începerea războiului, a trebuit să-şi urmeze familia în refugiu în Spania, Portugalia şi în Statele Unite ale Americii.
De la 16 la 19 ani urmeaza o şcoala de artă la New York şi în paralel, lucrează ca vânzătoare la magazinul universal Macy’s, pentru a-şi câştiga existenţa. În 1943 cere permisiunea mamei să meargă pe front în Europa, sub culorile patriei ei, Franţa. Mama acceptă, iar Ana de Bourbon-Parma va fi împreună cu regimentul ei în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania, până la sfârşitul ostilităţilor. Primeşte «Crucea de război» franceză.
După o săptămână de la întalnirea lor la Londra, principesa Ana şi regele Mihai pleacă împreună la Lausanne, unde Regele îi cere mâna. De la Lausanne, la începutul lui decembrie 1947, Regele pleacă la Bucuresti, iar viitoarea Regină la Paris, pentru pregătirile de nuntă.
Papa Pius al XII-lea nu-şi dă consimţământul pentru căsătorie, din cauza refuzului regelui Mihai de a-şi boteza urmaşii în religia catolică. Regina-mamă şi principesa Margareta a Danemarcei merg în vizită la Vatican pentru a îndupleca pe Sfantul Părinte să-şi schimbe atitudinea. Papa rămane, însă, ferm pe poziţie, ca şi regele Mihai, de altfel. Ca urmare, familia reginei Ana nu va lua parte la nuntă.
Regele se reîntalneşte la Lausanne în luna mai cu principesa Ana şi căsătoria lor are loc la 10 iunie 1948 la Atena, la invitaţia regelui Paul şi a reginei Frederica.
La nunta, în jurul celor doi iau loc regina-mama Elena, regele Paul, regina Frederica şi copiii lor Constantin, Sofia şi Irina, unchiul reginei Ana, Eric al Danemarcei, care era protestant, precum şi veri din familiile de Hanovra şi de Hesse. Ceremonia se oficiază la Palatul regal de la Atena.
Exilul Regelui Mihai şi al Reginei Ana începe odată cu revenirea de la nunta din Atena. El va dura peste cinci decenii. Până la sfârşitul anului 1948, ei locuiesc la vila Sparta lângă Florenţa, locuinţa reginei-mame Elena, iar din 1949 la Lausanne, unde se naşte prima fiica, principesa Margareta. Tot la Lausanne se nasc Principesele Elena, în 1951 şi Irina, în 1953.
Între timp, familia se stabileşte în Anglia, unde va locui timp de şase ani, până în 1956, la Bramshill House în Hampshire şi la Ayot St-Lawrence, în Hertfordshire. Pentru a-şi câştiga existenţa, Regele şi Regina au dezvoltat o ferma de pui şi au construit un mic atelier de tâmplărie. Ei au rămas toată viaţa profund ataşaţi de natură.
Regele, Regina şi principesele s-au intors in Elveţia în 1956, după o scurtă şedere de trei luni la vila Sparta. Majestatea Sa semnase un contract cu compania aeriană «Lear Jeats and Co», la Geneva. Familia s-a instalat la Versoix, un mic oraş de pe malul lacului Léman, la câţiva kilometri de Geneva. Aici au locuit peste patruzeci şi cinci de ani şi tot aici se află, pentru moment, casa familiei.
Cele cinci fiice ale Regelui au fost botezate în religia ortodoxă. Ele au crescut în Anglia şi în Elveţia. Copilaria lor este legată de casa de la Versoix, de pe malul lacului Léman, denumită «Vila Fantasia». Principesele au mers adesea în vacanţe la Florenţa, în casa bunicii paterne sau la Villefranche-sur-Mer si Copenhaga, în casele bunicii materne.
Regele Mihai a avut întotdeauna o mare pasiune pentru automobile şi mai ales pentru jeep-urile militare construite în primii ani de război. De când s-a instalat în Elveţia, în 1956, Majestatea Sa a refăcut integral nouă maşini originale, Ford sau Willis. Unele din ele au fost expuse la muzee ale automobilului şi au participat la raliuri.
Regele şi Regina au călătorit mult în Grecia, Italia, Danemarca şi Statele Unite ale Americii. De asemenea, au fost de câteva ori în Africa.
În fiecare an, în seara de 31 decembrie, radio «Europa Liberă» transmitea mesajul de Anul Nou al suveranului exilat. Foarte mulţi români ascultau în taină acest mesaj, în mijlocul familiilor lor. Românii ştiau însă foarte putin despre viaţa din exil a Regelui şi despre familia sa.
Más historias
OMEN EDICIONES, O NOUĂ EDITURĂ ÎN MADRID, DEDICATĂ LITERATURII ROMÂNE
Proiectul CSO Admin: Sprijinirea Organizațiilor de Tineret Europene prin Formare și Mentorat
Proiectul HG Sustainable: Educație pentru Leadership Responsabil și Dezvoltare Durabilă