Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că nu îşi propune să atace legea votului prin corespondenţă la Curtea Constituţională, precizând că doar şi-a făcut «datoria» de a atrage atenţia că forma adoptată are prevederi neconstituţionale.
«Noi nu vom ataca legea votului prin corespondenţă, la Curtea Constituţională a României, ca să nu poată să fie invocată o potenţială vină a noastră pentru imposibilitatea aplicării legii, pentru că am ieşi din termenul recomandării Comisiei de la Veneţia. Lucrul acest ar însemna că procesul legislativ trebuie reluat», a declarat preşedintele Senatului, Popescu Tăriceanu, la solicitarea MEDIAFAX.
Tăriceanu a afirmat că ALDE şi-a făcut datoria de a atrage atenţia că prevederile legii votului prin corespondenţă, în forma actuală, sunt neconstituţionale, subliniind că astfel partidele politice înşeală încrederea eletoratului.
«Ne-am făcut datoria să atragem atenţia, să tragem un semnal de alarmă serios, că prevederile legii, de pe acum, sunt neconstituţionale şi nu este normal ca ştiind foarte bine de la început aceste lucruri, partidele şi, în primul rând, PNL care văd că se erijează într-un promotor virulent al acestei formule, să înşele încrederea electoratului ştiind bine că se încalcă prevederile constituţionale”, a spus preşedintele Senatului.
Călin Popescu Tăriceanu a criticat susţinerea politică pe care proiectul legii votului prin corespondenţă o are, afirmând că trebuie să fie cineva care să «deschidă ochii” electoratului asupra riscurilor pe care legea le implică.
«Adică, ei fac un dublu limbaj care nu este după părerea mea posibil să fie lăsat nesancţionat. Trebuie să fie cineva care să atragă atenţia şi să le deschidă ochii oamenilor asupra riscurilor potenţiale pe care le implică această lege», a spus copreşedintele ALDE.
Întrebat dacă are în vedere o acţiune comună cu UDMR privind contestarea legii, în condiţiile în care şi Uniunea şi-a exprimat nemulţumirea faţă de legea votului prin corespondenţă propusă de AEP, Tăriceanu a precizat că nu are în plan nicio acţiune împreună cu UDMR, afirmând că «fiecare partid ar propria lui viziune, propriul electorat, propriile interese».
Potrivit calendarului stabilit de Comisia de cod electoral, legea votului prin corespondenţă adoptată luni de plenul Senatului urma să fie transmisă marţi Camerei Deputaţilor, for decizional. Deputaţii au termen de depunerea a amendamentelor până luni, iar dezbatrea şi votul în plen au fost programate pentru miercurea viitoare.
Odată adoptată, legea ar urma să fie transmisă preşedintelui Iohannis spre promulgare, însă poate fi atacată la Curtea Constituţională. Legea poate fi contestată la sesizarea preşedintelui, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.